Sahul deschide copiii catre cultura si stiinte

Sahul deschide copiii catre cultura si stiinte
Dintre toate jocurile, sahul se poate spune ca este unul dintre cele mai ieftine. Nu necesita piese de joc complicate, cine vrea sa-l joace isi poate cumpara o tabla de sah cu piesele aferente pentru o suma modica. Odata achizitionat jocul, daca nu se pierd piesele, acesta tine o viata.

Importanta e dorinta de joc, in rest… Se cere o atentie deosebita pentru un timp indelungat. In jocul de sah sunt importante nu doar calculele matematice privind atacurile si apararile sau organizarea riguroasa, specifica stiintei, ci si autostapanirea, concentrarea si rabdarea. Factori psihologici extrem de importanti pentru castigarea partidei. Psihologii privesc jocul de sah ca pe o modalitate prin care copiii isi dezvolta imaginatia vizualizand actiunile inainte ca ele sa devina realitate. Sahul sporeste capacitatea de analiza si, prin urmare, luarea de decizii bazate pe logica, nu pe instinct. Nu degeaba se spune despre sah ca stimuleaza gandirea! Prin sah copiii afla ca trebuie mai intai sa gandeasca, apoi sa actioneze, sa cantareasca fiecare mutare – cu avantajele si dezavantajele sale, sa gaseasca alternative si sa dezvolte planuri de atac si aparare.

Sahul ii modeleaza nu doar pe cei care fac performanta in acest sport, ci si pe cei care, poate, niciodata nu vor ajunge maestri nationali sau nu vor castiga vreun premiu deosebit de pe urma sahului. Dr. Fernand Gobet, profesor de psihologie cognitiva si maestru international de sah (detine un coeficient ELO de 2.400), a studiat sute de jucatori de sah si a observat o corelatie puternica intre numarul de ore dedicate de jucatori sahului si rata de performanta obtinuta, inclusiv coeficientul ELO. Totusi chiar si la jucatorii amatori, care jucau sah, cand si cand, Gobet a observat o imbunatatire a performantelor cognitive. Gobet a constatat, de asemenea, ca jucatorii de sah amatori, care au inceput sa joace sah la o varsta frageda, continua sa prezinte un interes ridicat si angajament fata de sah pana la sfarsitul anilor adolescentei. Dupa aceasta, jucatorii incep sa se angajeze in firme, sau sa devina studenti, si/sau se casatoresc, ceea ce reduce timpul dedicat jocului de sah. Cand oamenii ating varsta de 30 de ani, cand problemele de familie și de munca sunt oarecum stabile, jucatorii de sah amatori revin la placerea de a juca sah si fac asta in mod frecvent.

Gobet spune ca exista un indiciu clar ca primii trei ani de practica serioasa de sah, de la varste fragede, sunt mult mai avantajosi decat primii trei ani de practicare serioasa a sahului, la varste mai inaintate. Cei mai multi maestri si-au transformat pasiunea pentru sah intr-o profesie serioasa, la varste cuprinse intre 10 și 12 ani. Cei mai multi jucatori experti in sah au devenit astfel odata cu implinirea varstei de 14 ani.

Si ar mai fi ceva interesant de adaugat aici. Studiile intreprinse de Gobet au indicat ca jucatorii de sah adulti sunt mai introvertiti si mai intuitivi decat restul populatiei care nu joaca sah. Cu toate acestea, cu cat un copil este mai energic si mai extrovertit cu atat exista mai multe sanse sa indrageasca sahul. Altfel spus, copiii energici si extrovertiti manifesta un interes mai mare pentru sah decat copii introvertiti. Mai mult, copiii foarte buni la jocul de sah sunt mai curiosi, manifesta un interes cultural si intelectual mai mare pentru oricare alte domenii si au rezultate mai bune la invatatura decat cei care joaca slab sah. Asadar, nu uitati! Sahul deschide lumea pentru copiii nostri. Incurajati-i sa joace sah, nu veti regreta.


Alice Gherman

Sustinatori ai sahului

Hotel CARO
Militari Residence Ballroom
Marathon Distribution
Case Plutitoare
Militari Residence
CONARG AG
Olympia
AGRICULTURE
ARCSETT
Tuca Zbarcea
Cheo Klinik
CHEO KIDS
XTREM VIDEO