Stiri
Pagina 8 din 8
Almanahul FLACARA Estival 2015

La ora amiezei, Scoala generala Mihai Botez, din Capitala, zumzaie de copii. Urcam la etajul III, unde urmeaza sa tina ora de sah profesorul Victor Marius Surdu, pentru elevii claselor I-IV. Din septembrie 2014, sahul este, alaturi de arhitectura, una dintre materiile optionale in scolile romanesti. Intram in clasa si ne simtim din nou copii. Ru¬moarea ce stapanea atmosfera, pana sa intre profesorul, se potoleste. Profesor si elevi se saluta cu Buna ziua!, dupa care se trece la cursul de sah propriu-zis.
Scoala de Sah altfel!

Ideea dezvoltarii personale prin sah s-a nascut la intersectia dintre diagonala pasiunii pentru psihologie si diagonala performantei in sah, cu scopul de a imbogati perspectiva sahistilor in devenire cu privire la sportul mintii si a le oferi acestora cadrul prielnic pentru dezvoltarea unor calitati precum: corectitudine, respect fata de regulile jocului, perseverenta, atentie, rabdare, gandire critica, spirit de echipa. Ne-am propus sa avem discutii libere cu copiii pe aceste teme. Le vom impartasi din experienta noastra ca jucatori de performanta si ca profesori care au lucrat cu un numar mare de elevi de-a lungul timpului.
Scoala de sah – in timpul vacantei!

Astfel, Scoala de Sah "Jocul Celor 3 Cai" isi continua activitatea si pe perioada vacantei de vara si il invitam pe copilul dvs. sa participe la cursuri.
Ne face mare placere sa ii avem pe copiii dumneavoastra ca participanti la cursurile de sah din cadrul scolii noastre. Consideram ca alegeti foarte bine inscriindu-l la acest curs deoarece sportul mintii aduce multiple beneficii in viata celor ce ii dedica timp. Abilitati precum gandirea critica, atentia la detalii, rezolvarea de probleme, concentrarea atentiei, gandirea strategica reprezinta atuuri la indemana pentru cei ce joaca sah. Transferul abilitatilor in viata de zi cu zi creeaza punti de dezvoltare personala pentru sahisti.
Povestea sahului

Pana nu demult, cea mai veche mentionare a sahului era cea dintr-o romanta persana – KURMANAK – din perioada anului 600. De asemenea, Leonard Cottrell ne prezinta ca ultimele cercetari arheologice au relevat ca arienii care au populat in urma cu 2012 ani Valea Indusului, au descoperit in HARAPPA si MAHENJA – DARA obiecte ce sugerau piesele de sah. Pe de alta parte, cercetatorii americani descopera si ei piese antice de sah in Mesopotamia de Jos ( TEPEGAWRA), iar specialistii sovietici gasesc si ei obiecte antice care sugereaza piesele de sah. Cu alte cuvinte, am putea mentiona faptul ca in urma acestor mari descoperiri ale sahului, facute de cercetatori / specialisti s-a ajuns la concluzia ca sahul ar avea o vechime de aproximativ 1500 – 2012 de ani. Insa, nu de mult, aflam ca intr-o pestera din aproprierea orasului Bangkok ( Thailanda ) au fost descoperite piesele unui joc de sah sculptate din piatra si carora li s-au estimat o vechime de aproape un milion de ani. Asadar, originile jocului de sah se pierd în negura istoriei omenirii, informatiile primite fixandu-l totusi in India sau tarile asiatice, de unde s-a rsspandit in intreaga lume.
Beneficiile sportului mintii

Horgan (1998) considera ca sahul reprezinta una dintre cele mai bune metode de a intelege mecanismele rezolvarii de probleme si demersul decizional, intrucat acest joc este un sistem inchis cu reguli bine determinate (apud Kazemi si colab., 2012). „Demersul rezolutiv presupune recunoasterea unor patternuri cu corespondenta in experienta anterioara. In matematica si in sah recunoasterea patternurilor este esentiala, deoarece permite formularea unor strategii generale de rezolvare care includ, la randul lor, alegeri si procese creative” (Kazemi si colab., 2012, p.373).